Doi asasini tacuti: lactoza si glutenul

Lactatele produc patologii cu evoluţie lentă şi discretă, scad imunitatea şi perturbă sistemul hormonal. Laptele este asociat în mod tradiţional cu un aport crescut de calciu şi suntem învăţaţi de mici că reprezintă un produs indispensabil sănătăţii. Însă, contrar credinţei generale, acest aliment venerat de mulţi pentru conţinutul ridicat de calciu şi gustul bun este un pericol pentru sănătate, făcându-se vinovat de apariţia a numeroase boli: osteoporoză, boli cardiovasculare, arteroscleroză, alergii, astm, inflamaţii cronice, maladii degenerative şi tumori.

Laptele este un aliment pentru nou-născuți şi pui și nu poate fi digerat corespunzător de către adulți. Nutriţioniştii spun că în structura laptelui se găsesc foarte multe grăsimi saturate, colesterol şi hormoni de creştere, care sunt benefice pentru nou-născuţi, însă nu sunt recomandate pentru adulţi, deoarece o alimentaţie bogată în grăsimi de origine animală favorizează creşterea colesterolului, creşte riscul apariţiei bolilor de inimă, a hipertensiunii arteriale şi al diabetului. 

Principala proteină din lapte (cazeina) este cea mai cancerigenă proteină animală. Aceasta este, de altfel, una dintre concluziile prezentate în „Studiul China", considerat de mulți drept unul dintre cele mai importante studii de nutriție efectuate vreodată. 

Studiul este rezultatul unui parteneriat de 20 de ani între Universitatea Cornell, Universitatea Oxford şi Academia Chineză de Medicină Preventivă, iar rezultatele cercetării sunt prezentate în cartea cu acelaşi nume, semnată de Dr. Colin Campbell. Acesta arată că un consum ridicat de produse de origine animală este asociat cu numeroase boli cronice, iar cazeina este promotoarea dezvoltării cancerului.

Substanță albuminoidă care contribuie la coagularea laptelui, cazeina reprezintă, totodată, şi cel mai important component al brânzeturilor. În urma consumului regulat de lactate, se acumulează un exces de proteină în tractul digestiv, care încarcă intestinele cu un sediment vâscos, fiind absorbit ulterior în sânge. Este deja binecunoscut faptul că proteinele de origine animală sunt cele care induc aciditate în organism. 

Fiind greu de digerat, aceste produse se acumulează în colon, iar organismul se încarcă de toxinele apărute în urma procesului de putrefacţie. O parte dintre aceste toxine sunt eliminate prin piele (apar afecţiuni precum: acnee, eczeme, pete pe faţă) şi prin plămâni, însă ceea ce nu se elimină pe aceste căi se descompune, formând un mucus ce dă naştere la infecţii şi cauzează reacţii alergice. Tocmai de aceea foarte multe persoane cu astm bronşic, acnee, sau ciuperci frecvente au reuşit să se vindece complet prin simpla înlăturare din alimentaţie a produselor lactate. 

Laptele de vacă creşte riscul de diabet de tip I la copii 

Unul dintre cele mai controversate subiecte în domeniul nutriţiei este laptele de vacă. Un studiu realizat în SUA a arătat că sugarilor cu predispoziţie genetică, cei hrăniţi cu lapte de vacă prezintă un risc de 11 ori mai mare de a dezvolta diabet insulino-dependent comparativ cu aceia care au aceste gene, dar sunt alăptaţi la sân cel puţin trei luni. 

Acest fenomen este cauzat de faptul că laptele conține aminoacizi pe care organismul copilului nu-i recunoaște și ca atare produce anticorpi împotriva acestora, iar anticorpii, în acțiunea lor, atacă nediferențiat și pancreasul. 

Până şi consumul de lactate de către femeia însărcinată poate duce la un risc crescut de diabet de tip 1 la copil. În prezent, în Statele Unite este interzisă utilizarea laptelui de vacă pentru sugari, iar pediatrii români recomandă, de asemenea, evitarea administrării acestui tip de lapte până la vârsta de un an.

Doctorul Campbell susţine că, în cazul copiilor care nu au fost hrăniţi la sân, ci cu lapte de vacă, riscul mediu de a face diabet tip I este cu 50-60% mai mare. Lactoza se găseşte în laptele tuturor mamiferelor - inclusiv în acela de vacă, oaie, capră - şi în compoziţia multor alimente, precum smântâna, brânza, iaurtul. 

Specialiştii spun că explicaţia este simplă şi că, de fapt, aceasta nu este o boală, ci este ceva firesc ca un procent atât de mare din populaţie să nu digere produsele lactate după copilărie. Pentru a digera lactoza, organismul uman are nevoie de lactază, o enzimă produsă de mucoasa intestinului subţire. Însă, până la vârsta de 4 ani, cantitatea de lactază se diminuează treptat, pierzându-se până la 90-95% din această enzimă, organismul nefiind „programat" genetic să consume lapte după această vârstă. Astfel că, după această vârstă, apar probleme în a digera produsele lactate. 

În prezent, se estimează că, în medie, peste 75% din populaţia lumii are intoleranţă la lactate. Aceasta este, de fapt, incapacitatea organismului de a digera lactoza - un glucid întâlnit în lapte şi derivate - şi, contrar credinţei populare, intoleranţa la lactoză nu este o afecţiune moştenită, ci, în cele mai multe cazuri, una care se poate dezvolta la maturitate. 

Dacă organismul nu produce o cantitate suficientă de enzimă, lactoza nu poate fi absorbită. Aceasta trece în colon, unde încep să apară simptomele specifice intoleranţei la lactoză (crampe abdominale, balonare, diaree, senzaţie de vomă, flatulenţă, greaţă - simptome care diferă de la persoană la persoană şi pot fi uşoare sau severe, în funcţie de cantitatea de lactoză consumată).  

Intoleranta la gluten: 

Unele persoane au constatat ca dupa ce consuma paste, paine sau biscuiti au o stare generala neplacuta. Graul din cele mai multe dintre produsele pe baza de cereale este considerat a fi vinovat de dureri abdominale, flatulenta, balonare si diaree.  

Glutenul din compozitia acestuia irita intestinul. Aceasta proteina se regaseste in grau, secara, orz si este numitorul comun in cele mai multe dintre produsele pe baza de cereale, consumate zilnic. 

Intoleranta usoara la gluten poate fi inconfortabila, dar simptomele sunt trecatoare. Vestea buna este ca intoleranta la gluten nu este o alergie alimentara si consumul de gluten nu determina de obicei situatii neplacute, cu exceptia persoanelor care sufera si de boala celiaca. 

Cei care sufera de intoleranta la glten ar trebui sa evite:

- graul sub toate formele sale 

- secara 

- orz 

- tarate de ovaz 

- germeni de grau 

- tarate 

- graham, 

- faina de cartofi. 

Este permis consumul de: 

- qinoa 

- hrisca 

- popcorn 

- malai paine cereale biscutiti si paste din proumb orez, cartofi, soia, tapioca si in. 

Exista multiple simptome ale intolerantei la gluten iar manifestarea lor variaza mult de la o persoana la alta. Cu toate acestea, iata care ar fi cel mai frecvent intalnite si mai importante manifestari: distensie abdominala, dureri si crampe abdominale; crize alternative de diaree si constipatie; anemie; artrita; deficit de atentie; autism, balonare; pierdere a densitatii osoase; bolborosit al stomacului; constipatie; dificultati de crestere;  diabet;  diaree;  oboseala; flatulenta urat mirositoare;  scaune urat mirositoare; ataxie la gluten; scaune cenusii; caderea parului; dureri de cap si migrene; hipoglicemie; infertilitate;  dureri articulare; artrita juvenila idiopatica; 

Intoleranta la lactoza:    rani sau ulceratii la nivelul gurii; greata; amorteala sau furnicaturi la nivelul mainilor si picioarelor;  osteoporoza  neuropatie periferica; boala Sjogre; steatoree,  probleme gingivale si ale dintilor, sindromul Turner; deficit de minerale si vitamine; varsaturi; scadere inexplicabila in greutate; urticarie.